Sfinții Martiri Brâncoveni - Constantin Vodă cu cei patru fii ai săi, Constantin, Ștefan, Radu și Matei, împreună cu sfetnicul Ianache - sunt ocrotitorii Sfintei Mănăstiri Hurezi, întrucât aceasta a fost cea mai mare și mai iubită ctitorie a voievodului martir și, în același timp, locul pe care domnitorul și l-a ales de îngropare. Mormântul său, însă, amenajat în pronaosul bisericii mari, a rămas gol, întrucât cinstitul său trup, obținut de doamna Maria Brâncoveanu cu mari eforturi din mâinile păgânilor, a fost înmormântat în taină în Biserica Sfântul Gheorghe Nou din București, o altă ctitorie a sa.

Moaştele Sfântului Constantin Brâncoveanu au fost scoase din mormânt şi autentificate de o echipă de specialişti de la Muzeul Municipiului București (Palatul Șuțu) în perioada 12-15 mai 2014, în prezența Înaltpreasfinţitului Părinte Varsanufie, pe atunci episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor.

În zilele de 11-12 octombrie 2014, după 300 de ani de la moartea martirică a Sfinților Brâncoveni, cu ocazia resfințirii picturii bisericii mari a Sfintei Mănăstiri Hurezi, cu binecuvântarea și în prezența Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, o parte din Sfintele Moaște ale Sfântului Constantin Brâncoveanu au fost dăruite Sfintei Mănăstiri Hurezi și așezate, spre închinare, în biserica mare.

***

Sfânta Mânăstire Hurezi, înconjurată simetric de patru schituri brâncovenești, este împodobită cu o biserică de o frumusețe unică, lungă de 32 de metri şi înaltă de 14 metri, ridicată de către Sfântul Voievod Martir Constantin Brâncoveanu. Biserica avea menirea să devină necropola familiei Brâncoveanu. În interiorul bisericii, pe lângă inestimabilul iconostas sculptat în lemn, se află scaunul domnesc, strănile şi un policandru bogat ornamentat, toate din vremea ctitorului. Pronaosul lărgit amintește de rostul inițial al bisericii, anume de a fi necropolă domnească.